#100lettersfromRaLu * Emotii! Day 7! 7th letter!

Daca viata e compusa din emotii, tu de ce le reprimi? E mai usor sa iti fie frica si sa te abtii?

Am mai spus ca viata e scurta si chiar cred asta. Cred ca avem timp sa facem multe, dar ca nu avem timp sa pierdem timpul. Tineti minte ca nu il putem cumpara?

Tu mai stii ce ai facut anul asta? Mie mi se pare ca a trecut extrem de repede. Imi aduc aminte ca si cum ar fi fost acum cateva zile, ultima zi din 2016, cand mi-am scris dorintele pe o coala rosie pe care am purtat-o cu mine in noaptea de Revelion. Nu stiu daca le-am indeplinit, dar stiu sigur ca am pierdut definitiv mare parte din anul asta. Multe dintre lucrurile pe care le-am facut nu mi le amintesc.

Am creat amintiri? Da, cu siguranta! Amintiri, cu oameni minunati, pe care ii numesc prieteni. Insa, cam atat! Restul s-a pierdut in trecut. Si daca imi doresc ceva in viata asta, ceva-ul ala este sa ramana o urma pentru cand nu voi mai fi. Sa ajut cu ceva lumea asta in care traim. Nu sa fiu doar un actor pasiv pe o mare scena, care mi se deruleaza in fata ochilor. Cand o sa trag linia finala, sa zambesc si sa merg linistita mai departe, impacata ca nu a fost degeaba.

Si daca pot sa spun ca am invatat o lectie pretioasa din trecut, acea lectie este fix despre emotii, despre a nu reprima nimic si despre a face exact ce simt. Nu mai astept ca lucrurile sa se intample. Nu vreau sa astept in zadar. Eu spun ce simt si fac ce simt. Si asta e cumva, ciudat. Cel putin pentru generatia mea. Daca ma intorc in copilarie, nu pot sa spun decat ca fac parte din generatia de copii care erau alintati si mangaiati doar cand dormeau, ca sa nu li se urce la cap. Generatia cu cheia de gat, care petreceau cel mai mult timp singuri, pentru ca vremurile ii obligau pe parinti sa munceasca din greu, astfel incat copilului sa nu ii lipseasca nimic. Nu am simtit, aparent, lipsa de iubire dar cred ca, cumva, ne-am simtit abandonati.

Si fix asta nu trebuie sa facem.

So, dragilor, voi cand ati spus ultima oara „Te iubesc!”? Si, mai ales, cand o veti face urmatoarea data? Oamenii din jurul vostru au nevoie sa stie asta. Si faptul ca o spui nu te face vulnerabil. Nu te dezgoleste in fata celuilalt. Nu despre asta e o relatie. Pentru ca, daca este asa, nu esti in relatia potrivita si nu e iubire. Este doar atasament si frica de singuratate.

Hai, uita-te la omul de langa tine si spune-i ca il iubesti!

IMG-20170929-WA0000

Cu drag,

Ra Lu ❤

Publicat de

File de viata! Povesti despre oameni reali! Iubiri impartasite! Sau nu! Lectii! Asumari! Prin viata noastra trec oameni! Unii raman, altii nu! Cei care raman sunt aici! Si tot aici sunt, mai ales, cei care nu raman! Keep it real, babe! 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.